ARTICOLE NEUROFEEDBACK ILF SI PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Cum reduce ILF Neurofeedback burnout-ul?

Burnout-ul este o stare de epuizare neurofiziologică. Nu ține doar de oboseală psihică — implică dereglări măsurabile în:

  • reglarea sistemului nervos autonom,
  • arousal cerebral instabil,
  • reţelele implicate în stres, atenţie şi auto-reglare,
  • echilibrul dintre reţelele Default Mode (DMN), Executive Network și Salience Network.

ILF Neurofeedback intervine exact aici, antrenând creierul la nivelul oscilațiilor lente responsabile cu autoreglarea internă.

Mecanismele prin care ILF reduce burnout-ul

1. Reduce hiperactivarea sistemului de stres (amigdala – HPA axis)

Antrenamentul ILF stabilizează reactivitatea emoțională și scade nivelul de alertă internă, ceea ce duce la:

  • diminuarea tensiunii interne,
  • reducerea stării de „pericol permanent”,
  • normalizarea cortizolului.

2. Reglează rețeaua de mod implicit (DMN)

Burnout-ul se asociază cu o activitate DMN haotică → ruminare, îngrijorare, auto-critică.
ILF reduce această hiperactivitate, crescând starea de calm mental.

3. Crește reziliența neurofiziologică

Prin stabilizarea ritmurilor lente, ILF:

  • îmbunătățește recuperarea,
  • crește toleranța la stres,
  • normalizează tranziția între stările de activare și relaxare.

4. Reechilibrează somnul

Mulți clienți observă primele efecte la somn:

  • adormire mai rapidă,
  • somn profund mai bun,
  • reducerea trezirilor nocturne.

Somnul este element-cheie în recuperarea din burnout.

5. Reduce simptomele fizice ale epuizării

ILF reglează conexiunile dintre cortex și sistemul nervos autonom, ceea ce duce la:

  • scăderea tensiunii musculare,
  • reducerea durerilor de cap,
  • reglarea digestivă,
  • scăderea oboselii cronice.

Ce arată studiile?

Deși ILF este o tehnică relativ nouă, există dovezi solide pentru mecanismele prin care reduce burnout-ul:

✓ Othmer & Othmer (2016, 2020)

ILF reduce hiperactivarea sistemului limbic, îmbunătățește autoreglarea emoțională și reduce markerii fiziologici ai stresului cronic — mecanisme cheie în burnout.

✓ Hammond (2011, 2015)

Demonstrează efecte consistente ale neurofeedbackului în anxietate, insomnie, reacții la stres și epuizare — toate asociate burnout-ului.

✓ Studiile asupra DMN și ILF (Thompson & Thompson, 2016; Angelakis, 2021)

Arată că antrenamentul cu frecvențe foarte joase reglează rețeaua DMN, reducând ruminația și supraîncărcarea mentală.

✓ Studii pe profesioniști din medii de stres intens

Populații precum medici, profesori, personal medical și IT raportează:

  • reducerea epuizării emoționale,
  • creșterea clarității mentale,
  • reducerea iritabilității,
  • creșterea energiei.

Beneficii raportate în practică (ILF Neurofeedback Sibiu)

Clienții observă în mod frecvent:

  • mai puțină oboseală,
  • revenirea motivației,
  • eliminarea senzației de presiune mentală,
  • stare de calm stabil,
  • claritate în gândire,
  • reactivitate emoțională redusă,
  • îmbunătățirea somnului,
  • refacerea capacității de concentrare.

PROGRAMARI 0743971479

Echilibru mental si stare de bine,

Psihoterapeut si Specialist Neurofeedback ILF, Iulia Ramona Herman, neurofeedbacksibiu.com

🔹 1. Ce este, de fapt, Neurofeedback-ul?

Neurofeedback-ul este o metodă științifică, non-invazivă, de antrenament al creierului.
Funcționează printr-un mecanism de autoreglare: creierul primește feedback în timp real despre activitatea sa electrică (EEG) și învață să se echilibreze.

🔍 Este o formă de biofeedback cerebral: în loc să modificăm corpul prin medicamente, antrenăm creierul să își corecteze singur tiparele de funcționare.

🔹 2. Cum se desfășoară o sesiune?

  • Se plasează câțiva senzori pe scalp, care înregistrează activitatea electrică cerebrală.
  • Clientul urmărește un film sau un joc video, iar imaginea și sunetul se modifică subtil în funcție de modul în care creierul funcționează.
  • Creierul învață automat (prin feedback pozitiv) să mențină un echilibru între relaxare și atenție.
  • Nu se aplică curent electric și nu se impune nimic din exterior. Este o metodă 100% naturală și autoreglatorie.

🔹 3. Ce învață creierul prin neurofeedback?

Creierul devine mai eficient în:

  • reglarea stresului și a anxietății,
  • echilibrarea somnului,
  • menținerea atenției și concentrării,
  • reglarea emoțiilor,
  • reducerea oboselii mentale și a iritabilității,
  • creșterea stării generale de bine și claritate mentală.

Pe termen lung, se obține o stare de stabilitate emoțională și performanță mentală optimă.

🔹 4. Pentru ce poate fi util Neurofeedback-ul?

Metoda este folosită cu succes în:

  • tulburări de anxietate și stres,
  • tulburări de somn și insomnie,
  • ADHD, dificultăți de atenție și impulsivitate,
  • depresie ușoară – moderată,
  • tulburări de reglare emoțională,
  • dureri cronice, migrene, burnout,
  • optimizarea performanței mentale (sportivi, artiști, manageri).

💡 În metoda ILF (Othmer), reglajele sunt foarte fine, personalizate, iar scopul este echilibrul fiziologic și autoreglarea – nu doar „antrenamentul” unor unde cerebrale.

🔹 5. Ce nu este Neurofeedback-ul

  • Nu este hipnoză, psihoterapie sau medicament.
  • Nu „controlează” mintea și nu impune schimbări din exterior.
  • Nu este un tratament instant, ci un proces de învățare neurologică treptată, bazat pe adaptarea naturală a creierului.

🔹 6. Ce rezultate pot fi așteptate

Majoritatea oamenilor observă:

  • somn mai bun și relaxare profundă,
  • reducerea tensiunii interioare,
  • creșterea clarității și a capacității de concentrare,
  • mai multă stabilitate emoțională.

Efectele se consolidează pe termen lung, deoarece creierul învață un nou mod de a funcționa.

🔹 7. Câte sesiuni sunt necesare?

Depinde de persoană și de obiectiv:

  • în medie, 20–40 de sesiuni,
  • frecvența optimă: 1–2 sesiuni pe săptămână,
  • uneori se observă îmbunătățiri chiar după 3–5 ședințe, însă stabilitatea apare treptat.

🔹 8. De ce este considerat un antrenament, nu o terapie pasivă?

Pentru că tu ești participant activ – creierul tău învață.
Neurofeedback-ul oferă doar informația („feedback-ul”), iar creierul face singur reglarea.

🔹 9. Este sigur?

Da.
Este o metodă folosită de peste 40 de ani, susținută de cercetări științifice (inclusiv în SUA, Europa și Australia).
Nu există efecte adverse, deoarece nu se aplică niciun stimul extern invaziv.

🔹 10. Ce trebuie să știe clientul înainte de a începe?

  • Nu înlocuiește tratamentul medical.
  • Necesită răbdare și consecvență, ca orice proces de învățare.
  • Este recomandată evaluarea inițială (psihologică și neurofiziologică) pentru personalizarea protocoalelor.
  • Se realizează întotdeauna sub supravegherea unui specialist format în metoda ILF.

„Neurofeedback-ul nu schimbă cine ești, ci te ajută să fii cea mai echilibrată, concentrată și autentică versiune a ta.”
— Iulia Ramona Herman, Psihoterapeut & Specialist Neurofeedback ILF

Psihoterapie & Neurofeedback ILF – echilibru pentru minte și corp

Psihoterapie Sibiu | Neurofeedback ILF | Iulia Ramona Herman

Echilibru pentru minte și corp, în ritmul tău.

🧠 Ce este Neurofeedback-ul ILF?

Neurofeedback-ul ILF (Infra-Low Frequency) este o metodă modernă, non-invazivă, de antrenament al autoreglării creierului. Cu ajutorul unui echipament special, activitatea electrică cerebrală este monitorizată în timp real, iar creierul primește feedback sub formă de semnal audio sau vizual.

Prin repetiție, creierul „învață” să funcționeze mai eficient, dezvoltând o mai bună stabilitate emoțională, concentrare și relaxare profundă.

Neurofeedback-ul nu forțează creierul, ci îl antrenează să se autoregleze natural.

🌿 Cum se completează Psihoterapia și Neurofeedback-ul ILF

Psihoterapia și neurofeedback-ul acționează în mod complementar, fiecare contribuind la o dimensiune diferită a echilibrului interior:

ComponentăPsihoterapiaNeurofeedback ILF
AbordareLucru conștient cu gândurile, emoțiile și relațiileLucru neurofiziologic cu autoreglarea creierului
ScopÎnțelegerea și transformarea tiparelor mentale și emoționaleCreșterea stabilității și flexibilității sistemului nervos
RezultateClaritate, autoacceptare, schimbare emoțională profundăReducerea stresului, îmbunătățirea somnului și a concentrării
ProcesDiscuție terapeutică ghidatăSesiune de antrenament neurofiziologic pasiv

Împreună, aceste două metode susțin o reconectare minte–corp, oferind rezultate mai stabile și durabile în timp.

🌱 În ce situații este recomandată combinația Psihoterapie + Neurofeedback?

  • Anxietate și atacuri de panică
  • Insomnie și tulburări de somn
  • Burnout și oboseală cronică
  • Depresie, tristețe, iritabilitate
  • Tulburări de atenție și concentrare (ADHD)
  • Stres posttraumatic (PTSD)
  • Dificultăți de reglare emoțională sau relațională

Terapia ajută să înțelegi „de ce” trăiești o stare, iar neurofeedback-ul ajută creierul să „învețe cum” să revină la echilibru.

💬 Cum decurge o sesiune de Neurofeedback ILF

  1. Evaluare inițială: discutăm despre istoricul tău emoțional și starea actuală;
  2. Montarea senzorilor: se atașează electrozi pasivi pe scalp – fără curent electric;
  3. Antrenamentul: privești un film sau asculți muzică, în timp ce sistemul oferă feedback în funcție de activitatea cerebrală;
  4. Discuție de integrare: analizăm împreună cum te-ai simțit și cum putem susține progresul prin psihoterapie.

Sesiunea este neinvazivă, relaxantă și durează aproximativ 45–50 de minute.

⚖️ Beneficiile abordării integrate

  • Reducerea stresului și a tensiunii interioare
  • Îmbunătățirea somnului și a concentrării
  • Creșterea stării de calm și a clarității mentale
  • Reglarea emoțională și diminuarea reacțiilor impulsive
  • Susținerea procesului terapeutic printr-un sistem nervos echilibrat
  • Dezvoltarea rezilienței emoționale și mentale

💙 De ce să alegi această abordare?

Fiecare persoană are nevoi unice. Unii au nevoie să înțeleagă, alții să simtă, iar alții să își liniștească corpul. Combinarea psihoterapiei cu neurofeedback-ul ILF oferă o cale completă către echilibru – o armonie între minte, emoții și corp.

„Atunci când mintea și corpul încep să comunice, apar liniștea, claritatea și reconectarea cu sine.”

📍 Cabinet Psihoterapie & ILF Neurofeedback – Iulia Ramona Herman

Adresă: Sibiu
Telefon: 0743 971 479
Website: psihoterapeutiuliaramonaherman.com
„Echilibru pentru minte și corp.”

Transferul traumelor și al tiparelor de gândire de la o generație la alta

🔹 1. Conceptul de transfer transgenerațional al traumelor

Transferul transgenerațional al traumelor se referă la procesul prin care experiențele emoționale intense și evenimentele traumatice trăite de o generație pot influența, conștient sau inconștient, viața psihică, emoțională și comportamentală a generațiilor următoare (Danieli, 1998; Yehuda & Lehrner, 2018).

  • Trauma nu rămâne doar o amintire personală; ea modifică felul în care individul percepe lumea, relațiile și siguranța.
  • Copiii și nepoții celor traumatizați pot moșteni tipare de gândire și reacții emoționale chiar dacă nu au trăit direct experiența traumatică.

Exemple:

  • Copiii supraviețuitorilor Holocaustului au fost observați cu niveluri mai mari de anxietate și hipervigilență.
  • Descendenții persoanelor care au trăit foamete sau război pot manifesta frică de pierdere, atașament anxios sau comportamente de supracontrol.

🔹 2. Mecanismele de transmitere

a) Psihologic – prin relația părinte–copil

  • Modelare comportamentală: copilul învață inconștient strategiile de adaptare ale părinților (de ex. evitare, hiperprotecție, furie).
  • Mesaje explicite sau implicite: fraze precum „nu ești niciodată suficient de în siguranță” sau „trebuie să fii mereu pregătit pentru ce e mai rău”.
  • Stil de atașament: părinții traumatizați pot fi mai puțin disponibili emoțional sau, invers, hiperprotectivi.

b) Neurobiologic – epigenetic

  • Studiile arată că stresul sever poate modifica expresia genelor implicate în reglarea răspunsului la stres (ex. genele pentru cortizol), iar aceste modificări pot fi transmise urmașilor (Yehuda et al., 2016).
  • Astfel, copiii pot avea o sensibilitate crescută la stres, anxietate sau reacții de tip fight-flight.

c) Social și cultural

  • Narativele familiale despre pericol, sacrificiu, rușine sau lipsuri se transmit prin povești, ritualuri și valori.
  • Mediul familial poate fi dominat de frică, neîncredere, vină sau rușine colectivă.

🔹 3. Tipare de gândire transgeneraționale

Tipar transmisCum apare în viața copiluluiExemplu concret
HipervigilențăAtenție exagerată la pericol, anxietate socialăPărinte traumatizat de abuz → copil temător, mereu în alertă
NeîncredereDificultăți în relații, frică de respingerePărinte trădat sau abandonat → copil care testează loialitatea altora
Perfecționism rigidAutoexigență excesivă, frică de greșealăPărinte criticat sever → copil care vrea să „nu dezamăgească”
Vinovăție supradimensionatăSentiment că trebuie să repare sau să compensezePărinte cu pierderi majore → copil care „își sacrifică” nevoile
PesimismAșteptarea catastrofelor, lipsa speranțeiFamilie cu istorie de război / pierderi → copil anxios, defensiv

🔹 4. Cum se poate întrerupe transferul

  1. Psihoterapie individuală și de familie
    • Abordări precum terapia traumei (EMDR, SE), psihoterapia transgenerațională, terapia sistemică pot ajuta la conștientizarea și vindecarea rănilor emoționale.
  2. Neurofeedback și reglare neurofiziologică
    • Tehnici precum ILF Neurofeedback sprijină reglarea sistemului nervos, reduc hiperactivarea și anxietatea moștenită.
  3. Psihoeducație și conștientizare
    • Cunoașterea istoriei familiale și a tiparelor poate ajuta la alegerea unor răspunsuri diferite față de cele moștenite.
  4. Învățarea autoreglării emoționale
    • Mindfulness, respirație conștientă, tehnici de auto-compasiune.
  5. Construirea unor relații sigure
    • Relații bazate pe încredere și comunicare emoțională sănătoasă pot rescrie experiențele anterioare.

„Traumele nu dispar prin tăcere; ele se dizolvă prin înțelegere, compasiune și curajul de a trăi diferit. Vindecându-te pe tine, schimbi povestea generațiilor viitoare.”

🔖 Bibliografie selectivă (APA 7th)

  • Danieli, Y. (Ed.). (1998). International handbook of multigenerational legacies of trauma. Springer.
  • Kellermann, N. P. F. (2013). Epigenetic transmission of Holocaust trauma: Can nightmares be inherited? Israel Journal of Psychiatry and Related Sciences, 50(1), 33–39.
  • Yehuda, R., & Lehrner, A. (2018). Intergenerational transmission of trauma effects: Putative role of epigenetic mechanisms. World Psychiatry, 17(3), 243–257. https://doi.org/10.1002/wps.20568
  • Schore, A. N. (2012). The science of the art of psychotherapy. Norton.

Neurofeedback-ul ILF – Cum funcționează și ce spun studiile

Ce este Neurofeedback-ul ILF?

Neurofeedback-ul ILF (Infra-Low Frequency Neurofeedback) este o metodă modernă, non-invazivă, de antrenament cerebral, dezvoltată de dr. Siegfried și Sue Othmer în anii 2000. Spre deosebire de alte forme de neurofeedback, care se concentrează pe unde bine cunoscute (Alpha, Beta, Theta), ILF lucrează cu frecvențe extrem de joase (<0.1 Hz).

Aceste frecvențe sunt implicate în rețelele de bază ale creierului, responsabile de:

  • autoreglarea emoțiilor,
  • stabilizarea somnului,
  • răspunsul la stres,
  • reducerea hiperexcitabilității neuronale.

👉 Imaginează-ți creierul ca un „sistem de reglare fină”. Când acesta funcționează în afara echilibrului, apar simptome: anxietate, insomnie, migrene, ADHD, tinitus sau chiar traume nerezolvate. Prin ILF, creierul „învață” din nou să se autoregleze.

Cum decurge o ședință?

  1. Pacientul se așază confortabil într-un fotoliu.
  2. Se plasează câțiva senzori EEG pe scalp (nu doare, nu transmite curent).
  3. Activitatea cerebrală este transpusă în timp real într-un feedback vizual sau auditiv (de exemplu, un film sau o animație).
  4. Creierul primește acest feedback subtil și își ajustează activitatea.

O ședință durează aproximativ 45–50 minute. Pentru rezultate stabile, sunt recomandate 20–40 ședințe, cu o frecvență de 2–3 ori pe săptămână.

Ce spun studiile?

1. Anxietate și stres

Studiile clinice arată că pacienții cu tulburări de anxietate au raportat o scădere semnificativă a simptomelor după 20–30 ședințe de ILF (Othmer, 2013). Mulți descriu o stare de calm interior, mai puțină reactivitate emoțională și o mai bună capacitate de concentrare.

2. ADHD și dificultăți de atenție

Neurofeedback-ul ILF a fost folosit pe copii și adolescenți cu ADHD. Rezultatele arată:

  • îmbunătățirea atenției susținute,
  • reducerea impulsivității,
  • progres academic și comportamental.
    Comparativ cu medicația, ILF nu are efecte secundare și poate fi combinat cu psihoterapia.

3. Traumă și PTSD

Persoanele cu traumă psihologică sau PTSD prezintă adesea hiperactivare a sistemului nervos. ILF ajută la stabilizarea activării fiziologice și creează o bază pentru psihoterapie. Pacienții raportează reducerea flashback-urilor, a anxietății și îmbunătățirea somnului (Fisher, 2014).

4. Insomnie

Un review recent (Hammer et al., 2023, PMC) arată că neurofeedback-ul, inclusiv ILF, contribuie la:

  • reducerea timpului necesar pentru adormire,
  • creșterea calității somnului,
  • mai multă energie pe timpul zilei.
    Protocoalele Alpha–Theta și Beta joase par deosebit de eficiente.

5. Migrene și dureri cronice

Studiile arată o reducere a frecvenței și intensității migrenelor după 15–20 ședințe de neurofeedback ILF. Eficiența se explică prin scăderea hiperexcitabilității neuronale și reglarea sistemului nervos autonom.

6. Tinitus

Pacienții cu tinitus au o activitate cerebrală dezechilibrată (prea mult Delta, prea puțin Alpha). ILF ajută la restabilirea echilibrului și la reducerea distresului emoțional asociat. Rezultatele variază: nu toți pacienții scapă de sunet, dar majoritatea simt o diminuare a suferinței și o mai bună calitate a somnului.

Care sunt limitele?

Deși rezultatele sunt promițătoare, există și limite:

  • nu există încă protocoale universale,
  • efectele pot varia de la o persoană la alta,
  • sunt necesare mai multe studii clinice controlate pentru a confirma eficiența pe termen lung.

Totuși, ceea ce diferențiază ILF este faptul că nu are efecte secundare și poate fi integrat în planuri complexe de tratament (psihoterapie, medicamente, coaching).

De ce să alegi ILF Neurofeedback?

✔ Este o metodă sigură și non-invazivă
✔ Abordează cauzele de profunzime, nu doar simptomele
✔ Poate fi aplicată la copii, adolescenți și adulți
✔ Complementară psihoterapiei și altor intervenții
✔ Rezultate raportate în anxietate, ADHD, traumă, migrene, insomnie, tinitus

Concluzie

Neurofeedback-ul ILF nu este o „soluție magică”, dar este o metodă inovatoare și bazată pe cercetare care ajută creierul să se autoregleze. Studiile confirmă beneficiile în multiple tulburări, iar experiența clinică arată că pacienții simt o îmbunătățire reală a calității vieții.

Pentru cei care caută o cale naturală, non-invazivă și personalizată de vindecare și optimizare, ILF poate fi o alegere valoroasă.

📍 Neurofeedback ILF & Psihoterapie – Iulia Ramona Herman
Sibiu, Str. Maramureșului nr. 6
📞 0743 971 479
🌐 psihoterapeutiuliaramonaherman.com

1. Insomnie – Ce spune cercetarea despre neurofeedback

  • Neurofeedback-ul este o tehnică de neuromodulare care urmărește să regleze activitatea cerebrală anormală și este tot mai utilizată în tratamentul insomniei. michiganbrainhealth.com+3Zurich Open Repository and Archive+3Wikipedia+3
  • Revizuiri recente arată rezultate promițătoare: reducerea timpului necesar pentru adormire, îmbunătățirea calității somnului și creșterea funcționării diurne. PMCDivergence Neuro
  • Protocoalele eficiente vizează:
    • Antrenarea frecvenței Beta joase (12–15 Hz) – ajută la generarea spindelilor de somn și reducerea neliniștii motorii.
    • Antrenamente Alpha–Theta – facilitează tranziția către stări de relaxare profundă, reducând gândirea intruzivă.
    • Reducerea Beta înaltă – scade nivelul cortical asociat cu stresul și hiperactivitatea creierului. Divergence Neuro
  • Chiar dacă terapiile non-farmacologice precum CBT-I (terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie) sunt standardul, neurofeedback-ul reprezintă o cale complementară valoroasă, evidențiind un potențial important de autoreglare cerebrală și îmbunătățirea calității somnului. Divergence Neuro

Neurofeedback ILF pentru tinitus

Ce este tinitusul?

Tinitusul înseamnă percepția unui sunet (țiuit, șuierat, bâzâit) fără să existe o sursă externă. Este un simptom frecvent, legat de expunere la zgomot, stres, tulburări de somn sau afecțiuni ale urechii. Pentru mulți oameni, nu sunetul în sine e problema, ci nivelul de disconfort și stres pe care îl provoacă.

Cum ajută Neurofeedback-ul ILF?

ILF („Infra-Low Frequency”) este o formă de neurofeedback care lucrează cu frecvențe foarte joase ale activității cerebrale. Scopul său este autoreglarea sistemului nervos și reducerea dezechilibrelor din rețelele cerebrale.

🔹 În cazul tinitusului:

  • Creierul este adesea într-o stare de hiperexcitabilitate (activitate anormală în zonele auditive).
  • ILF Neurofeedback ajută creierul să revină la un ritm mai echilibrat, reducând nivelul de „alertă” asociat cu percepția sunetului.
  • Pacientul învață să gestioneze mai bine reacțiile emoționale și fiziologice legate de tinitus (anxietate, insomnie, iritabilitate).

Ce spun studiile?

  • Cercetările arată că antrenarea undelor Alpha și reducerea Delta poate diminua distresul asociat tinitusului.
  • După 15–20 de ședințe de neurofeedback, mulți pacienți raportează:
    ✔ scăderea intensității percepute a zgomotului,
    ✔ reducerea anxietății și iritabilității,
    ✔ îmbunătățirea somnului și a calității vieții.
  • Rezultatele variază: la unii pacienți sunetul se diminuează, la alții rămâne, dar deranjul scade semnificativ.

Tinitus – Unde poate ajuta neurofeedback-ul și ce așteptări să avem

  • Tinitusul cronic este adesea asociat cu activitate crescută în unde delta și scăzută în alpha, în cortexul auditiv. Neurofeedback-ul încearcă să refacă acest echilibru. Clinical TrialsFrontiersEurope PMC
  • În studii clinice (15 sesiuni de training alfa/delta), pacienții au experimentat reducerea semnificativă a distresului cauzat de tinitus—efectul fiind persistent — dar reducerea în intensitatea percepută a zgomotului nu a fost la fel de stabilă în timp. Zurich Open Repository and Archive
  • Există două abordări principale:
    • Neurofeedback de suprafață – efecte rapide și ușor de implementat, folosește câteva electrozi pe scalp.
    • Neurofeedback tomografic (ToNF) – permite o focalizare mai precisă pe regiuni auditive, dar nu oferă neapărat beneficii clare suplimentare în ameliorarea simptomelor față de metoda de suprafață. Zurich Open Repository and Archive+1
  • Concluzia: Neurofeedback-ul alfa/delta este o metodă validă pentru reducerea disconfortului psihologic asociat tinitusului, dar influența asupra percepției sunetului în sine poate varia și poate necesita integrare cu strategii complementare. Zurich Open Repository and Archive

Cum decurge o ședință Neurofeedback ILF Methoda Othmer?

  • Se aplică senzori EEG pe scalp, fără durere.
  • Activitatea cerebrală este transpusă într-un feedback vizual sau auditiv (film, sunet, animație).
  • Creierul își ajustează treptat activitatea în timp real, ca un „antrenament”.
  • O ședință durează ~45 minute; pentru rezultate, sunt recomandate 15–20 ședințe.

Ce așteptări să ai

✅ Reducerea stresului și anxietății asociate tinitusului.
✅ O mai bună calitate a somnului și relaxare generală.
✅ În unele cazuri, diminuarea volumului perceput al zgomotului.
❌ Nu există garanția că tinitusul dispare complet – dar majoritatea pacienților simt o îmbunătățire reală a calității vieții.

Concluzie

Neurofeedback-ul ILF este o metodă modernă, non-invazivă, care nu tratează doar simptomul „sunetului în urechi”, ci ajută creierul să se autoregleze. Pentru mulți pacienți, asta înseamnă mai puțină suferință, mai multă liniște interioară și un somn mai bun.

Sunt suficient de bun? Cum să transformi îndoiala în acceptare de sine

„Oare sunt suficient de bun?”
Aceasta este o întrebare pe care mulți dintre noi o purtăm în tăcere, zi de zi.
Apare în momente de eșec, în comparații sociale, în relații sau atunci când ne simțim judecați. Uneori e un murmur constant, alteori devine un strigăt interior dureros: „Ce e în neregulă cu mine?”

Adevărul este că acest gând nu apare pentru că nu suntem „buni”, ci pentru că, undeva pe parcurs, am învățat să ne măsurăm valoarea prin ochii altora.

De unde vine sentimentul că nu ești suficient?

Gândul „nu sunt suficient de bun” se formează de obicei devreme, influențat de:

  • 🧒 Critici sau comparații în copilărie – mesaje explicite sau subtile precum „de ce nu ești ca fratele tău?” pot deveni parte din dialogul tău interior.
  • 🧠 Perfecționismul învățat – când ți s-a transmis că trebuie să faci lucrurile perfect ca să fii iubit sau aprobat.
  • 🧱 Rușine acumulată – în medii în care emoțiile tale au fost respinse sau ignorate.
  • 🌍 Presiunea socială și culturală – imagini ideale, standarde nerealiste, „modelul de succes” impus.

Cu timpul, aceste influențe devin o parte din ceea ce crezi despre tine.

Cum se manifestă?

Poate nu-ți spui explicit „nu sunt suficient de bun”, dar:

  • Îți este greu să primești un compliment fără să-l minimalizezi
  • Te simți vinovat(ă) când îți iei timp pentru tine
  • Eviți să încerci lucruri noi de teamă că nu le vei face perfect
  • Cauți validare constantă sau te compari obsesiv
  • Te simți „expus(ă)” atunci când ești tu însuți/însăți

Cum lucrezi cu acest gând?

1. Recunoaște-l, fără judecată

Primul pas este conștientizarea. Observă când apare acest gând. Ce îl declanșează? Cum îți vorbește vocea interioară?

Ex: „Mi-e teamă că nu sunt suficient de bun(ă) ca părinte / partener / profesionist.”

2. Înlocuiește critica cu compasiune

Întreabă-te:

Aș spune asta unui prieten drag aflat în aceeași situație?
Ce aș spune unui copil care se simte așa?

Răspunsul blând poate fi și pentru tine.

3. Afirmă-ți valoarea dincolo de performanță

Valoarea ta nu este o listă de realizări. Nu trebuie să „dovedești” ceva ca să meriți să fii acceptat(ă).

Afirmații utile:

  • „Nu trebuie să fiu perfect(ă) ca să fiu valoros/valoroasă.”
  • „Învăț, cresc și sunt suficient(ă) chiar acum.”

4. Creează relații în care te simți văzut(ă) și acceptat(ă)

Relațiile de susținere sunt esențiale în vindecare. Alege oameni care te respectă, nu care îți subminează încrederea în sine.

5. Caută sprijin terapeutic

Uneori, aceste gânduri sunt adânc înrădăcinate. Terapia poate ajuta să explorezi sursa lor și să construiești un nou mod de a te vedea pe tine.

Ce înseamnă, de fapt, „a fi suficient de bun”?

Nu înseamnă că nu mai ai nimic de îmbunătățit.
Înseamnă că meriți acceptare, iubire și respect chiar acum — cu imperfecțiuni, cu întrebări, cu pași încurcați.

Este un act de curaj să spui:

„Nu sunt perfect(ă), dar sunt destul. Și de aici pot crește.”

În loc de încheiere

Fiecare om se confruntă, la un moment dat, cu îndoieli despre sine. Dar nu ești definit(ă) de aceste gânduri. Ești mai mult decât povestea pe care ți-ai spus-o în tăcere. Poți rescrie acea poveste. Și ea poate începe cu:
„Sunt suficient(ă).”

🧠 Neurofeedback ILF pentru Tulburarea Obsesiv-Compulsivă (TOC)

Tratament blând, profund și non-invaziv pentru un creier care se poate autoregla

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)?

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o afecțiune mintală caracterizată prin:

  • Obsesiuni – gânduri, imagini sau impulsuri intruzive, frecvente și deranjante (ex: frica de contaminare, îndoieli constante, nevoia de simetrie)
  • Compulsii – comportamente repetitive sau ritualuri menite să reducă disconfortul generat de obsesii (ex: spălatul excesiv, verificări repetate, numărare)

Aceste simptome pot deveni copleșitoare și pot afecta relațiile, munca, viața socială și echilibrul interior.

Ce este Neurofeedbackul ILF?

Neurofeedbackul ILF (Infralow Frequency) este o metodă de autoreglare cerebrală bazată pe monitorizarea activității electrice a creierului în frecvențe foarte joase (<0.1 Hz). Este o intervenție non-invazivă, fără medicamente și fără durere, care ajută creierul să se echilibreze din interior, în propriul său ritm.

👉 Este utilizat cu succes în probleme precum anxietatea, tulburările de somn, traumele, ADHD, depresia și, din ce în ce mai mult, TOC.

Cum funcționează în cazul TOC?

Persoanele cu TOC prezintă, adesea:

  • Hiperactivitate în circuitele cortico-striatale ale creierului
  • Dificultăți de oprire a gândurilor repetitive
  • Rigiditate în răspunsuri emoționale și comportamentale

Neurofeedbackul ILF acționează astfel:
✅ Reduce hiperactivitatea cerebrală
✅ Îmbunătățește flexibilitatea mentală și reglarea emoțională
✅ Creează o stare de calm și claritate mentală
✅ Sprijină reducerea compulsivității într-un mod natural, progresiv

Ce presupune o ședință de ILF Neurofeedback?

  • Durata: 30 minute
  • Cum decurge: te așezi confortabil, electrozii EEG (non-invazivi) sunt plasați pe scalp. Privești un film sau o animație care reacționează subtil la activitatea creierului tău.
  • Este sigur? Da, complet nedureros și non-invaziv. Nu se introduce nimic în corp. Este un proces de învățare, nu o intervenție forțată.
  • Număr de ședințe: între 20 și 40 (în funcție de severitatea simptomelor)

De ce să alegi Neurofeedback ILF?

✔ Metodă blândă, fără efecte secundare
✔ Susține autoreglarea profundă a sistemului nervos
✔ Complementară cu psihoterapia și/sau tratamentul medicamentos
✔ Potrivită și pentru persoane care nu pot verbaliza ușor ceea ce simt
✔ Rezultate treptate, dar durabile

Ce spun clienții?

„Gândurile obsesive încă apar, dar nu mai au aceeași forță. Nu mai simt că trebuie neapărat să reacționez. Mă simt mai liniștit(ă) cu mine.”
– Client ILF cu TOC moderat

„Pentru prima dată după mulți ani, nu mai simt că mintea mea e împotriva mea.”
– Client după 30 ședințe ILF

Programează o evaluare

ILF Neurofeedback poate fi ceea ce creierul tău aștepta.
Te invităm la o evaluare inițială pentru a vedea dacă această abordare ți se potrivește.

📍 Cabinetul se află în Sibiu, str. Maramureșului nr. 6, bl. 35, ap. 1
📞 Telefon: 0743 971 479
📧 Email: iuliaherman@gmail.com
🌐 Website: psihoterapeutiuliaramonaherman.com

Resurse utile

  • Ce este neurofeedbackul? [Află mai mult aici…]
  • Terapie integrativă + ILF: abordare completă
  • Cum poate ajuta neurofeedbackul în anxietate?

🧠 Descoperă echilibrul interior cu Neurofeedback ILF

ILF Neurofeedback Sibiu SRL
Psihoterapie & reglare cerebrală fără pastile

CE ESTE NEUROFEEDBACKUL ILF?

O metodă modernă, non-invazivă, care ajută creierul să se autoregleze.
Cu ajutorul unor senzori și unui software specializat, creierul „învață” să funcționeze mai bine – fără efort conștient.

PENTRU CINE ESTE POTRIVIT?

✅ Anxietate, depresie
✅ ADHD, autism
✅ Atacuri de panică
✅ Insomnie, oboseală cronică
✅ Recuperare după traume
✅ Dificultăți de concentrare
✅ Performanță mentală (sportivi, elevi, profesioniști)

CUM DECURGE O ȘEDINȚĂ?

  1. Aplicăm senzori ușori pe scalp.
  2. Tu stai relaxat(ă), privești un ecran sau asculți sunete.
  3. Creierul tău primește feedback și începe autoreglarea.
    🕒 30 minute / fără durere / fără efecte secundare

DE CE SĂ ALEGI ILF NEUROFEEDBACK?

✔️ Metodă bazată pe neuroștiință
✔️ Fără medicamente
✔️ Recomandată în întreaga lume
✔️ În combinație cu psihoterapie integrativă
✔️ Protocol personalizat

📍 Unde ne găsești?

ILF Neurofeedback Sibiu SRL
Str. Maramureșului nr. 6, bl. 35, ap. 1, Sibiu
📞 0743 971 479
📧 iuliaherman@gmail.com
🌐 psihoterapeutiuliaramonaherman.com

🎁 Primul consult – GRATUIT

Programează-te acum și descoperă cum te poate ajuta neurofeedback-ul!

Neurofeedback-ul ILF (Infraslow Low Frequency Neurofeedback) este o formă avansată de neurofeedback care utilizează frecvențe foarte joase (sub 0,1 Hz) pentru a antrena autoreglarea sistemului nervos central. Acesta are multiple aplicații în domeniul sănătății mintale, fiind utilizat în mod special în tulburări unde dereglarea autoreglării cerebrale este prezentă.

📌 Principalele aplicații ale neurofeedback-ului ILF în sănătatea mintală:

1. Depresie

  • Scop: Reglarea dispoziției, creșterea rezilienței emoționale.
  • Efecte observate: Reducerea stărilor de tristețe profundă, recăderi mai rare, capacitate mai mare de a gestiona gândurile negative.
  • Mecanism: ILF ajută la stabilizarea rețelelor neuronale implicate în autoreglarea afectivă și activarea cortexului prefrontal.

2. Anxietate generalizată, fobii și atacuri de panică

  • Scop: Reducerea hiperactivității sistemului nervos autonom.
  • Efecte observate: Diminuarea reacțiilor de tip „luptă sau fugi”, senzații fizice mai reduse de panică, somatizări mai puține.
  • Mecanism: ILF calmează sistemul nervos simpatic și încurajează răspunsul parasimpatic (relaxare).

3. Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)

  • Scop: Reglarea răspunsurilor disproporționate la stimuli, integrarea traumelor.
  • Efecte observate: Scăderea flashback-urilor, îmbunătățirea somnului, reducerea hipervigilenței.
  • Mecanism: ILF acționează asupra rețelelor implicate în stocarea și reactivarea amintirilor traumatice.

4. Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)

  • Scop: Creșterea capacității de concentrare și control comportamental.
  • Efecte observate: Mai puțină impulsivitate, îmbunătățirea atenției susținute, reducerea neliniștii.
  • Mecanism: Antrenarea rețelelor cerebrale implicate în funcțiile executive și autoreglare.

5. Tulburări de somn (insomnie, treziri frecvente, somn superficial)

  • Scop: Obținerea unui somn mai profund și odihnitor.
  • Efecte observate: Adormire mai ușoară, treziri mai rare, energie crescută în timpul zilei.
  • Mecanism: Neurofeedback-ul ILF normalizează ciclurile circadiene și echilibrul activării corticale.

6. Tulburări de dispoziție bipolară (în faza de stabilizare)

  • Scop: Stabilizarea fluctuațiilor emoționale și energetice.
  • Efecte observate: Episoade hipomaniacale și depresive mai rare și mai puțin intense.
  • Mecanism: Suport pentru autoreglarea afectivă pe termen lung.

7. Tulburări de atașament și dereglare emoțională (la copii și adolescenți)

  • Scop: Susținerea conectării și reglării afective.
  • Efecte observate: Comportamente mai previzibile, mai puțină iritabilitate, relații mai armonioase.
  • Mecanism: ILF contribuie la consolidarea rețelelor neuronale asociate cu siguranța și conectarea emoțională.

8. Tulburări obsesiv-compulsive (OCD)

  • Scop: Reducerea rigidității gândirii și a comportamentelor compulsive.
  • Efecte observate: Distanțare de gândurile intruzive, mai puțin comportament compulsiv.
  • Mecanism: Modulare a rețelelor cortico-striatale implicate în controlul comportamentului.

9. Autism și tulburări din spectrul autist (TSA)

  • Scop: Reglarea suprastimulării senzoriale și susținerea conectării sociale.
  • Efecte observate: Mai puține crize, mai multă disponibilitate pentru interacțiune.
  • Mecanism: ILF calmează sistemul nervos și susține integrarea senzorială.

Concluzie:

Neurofeedback-ul ILF nu „tratează” în mod direct boala, ci antrenează creierul pentru a se autoregla mai eficient. Acest lucru are ca efect o reducere treptată și stabilă a simptomelor. Poate fi integrat cu succes în psihoterapie, consiliere psihologică și alte intervenții terapeutice.

5 semne că ai nevoie de neurofeedback în depresie

Depresia nu este doar o stare de tristețe trecătoare, ci o tulburare complexă care afectează gândirea, emoțiile și funcționarea zilnică. În unele cazuri, metodele clasice de tratament nu sunt suficiente sau nu dau rezultatele dorite. Aici intervine neurofeedback-ul, o tehnică avansată, non-invazivă, care ajută creierul să-și regăsească echilibrul.

Iată 5 semne care pot indica faptul că neurofeedback-ul ar putea fi potrivit pentru tine:

1. 🔄 Te confrunți cu episoade depresive recurente, în ciuda terapiei clasice

Chiar dacă ai urmat psihoterapie sau medicație, episoadele depresive continuă să revină. Asta poate indica un dezechilibru funcțional în ritmurile cerebrale, care nu a fost corectat.
👉 Neurofeedback-ul antrenează creierul să funcționeze într-un mod mai echilibrat și mai stabil, reducând riscul de recidivă.

2. 😴 Tulburările de somn persistă, în ciuda eforturilor

Insomnia sau somnul fragmentat sunt frecvente în depresie și uneori greu de tratat. Dacă ai dificultăți în a adormi sau te trezești frecvent în timpul nopții, este un semn că activitatea cerebrală este dezechilibrată.
👉 Neurofeedback-ul, mai ales în varianta ILF (Infralow Frequency), ajută la reglarea zonelor cerebrale implicate în somn, restabilind un ritm sănătos de odihnă.

3. 😶 Te simți amorțit emoțional sau complet lipsit de motivație

Depresia nu înseamnă doar tristețe. Uneori, poate fi o stare de gol interior, incapacitatea de a simți bucurie sau interes pentru viață.
👉 Prin antrenamente repetate, neurofeedback-ul reactivează rețelele cerebrale implicate în motivație, recompensă și conexiune emoțională, readucând vitalitatea și interesul în viața ta.

4. 🧠 Ai dificultăți de concentrare și memorie

„Ceața mentală” este un simptom comun în depresie – gândurile sunt lente, concentrarea slabă, iar deciziile devin greu de luat.
👉 Neurofeedback-ul îmbunătățește funcțiile executive ale creierului, cum ar fi atenția, claritatea mentală și procesarea informației.

5. 💊 Simți că ai nevoie de o soluție fără efecte secundare

Dacă ai avut reacții adverse la medicație sau preferi o abordare non-farmacologică, neurofeedback-ul este o alternativă sigură și naturală.
👉 Este o metodă non-invazivă, fără efecte secundare, folosită cu succes inclusiv în centre NASA, spitale universitare și clinici private din întreaga lume.

Concluzie

Neurofeedback-ul nu înlocuiește psihoterapia, ci o completează. În depresie, poate aduce beneficii semnificative, mai ales când alte metode au fost insuficiente. La ILF Neurofeedback Sibiu, combinăm știința neurotehnologiei cu suportul uman autentic oferit prin psihoterapie integrativă.

📍 Programări: Str. Maramureșului nr. 6, Sibiu
📞 0743 971 479
📧 iuliaherman@gmail.com
🌐 psihoterapeutiuliaramonaherman.com

Vrei să-ți regăsești echilibrul emoțional?
Programează o sesiune de evaluare și descoperă cum neurofeedback-ul îți poate transforma viața.

🌱 Grup de Dezvoltare Personală pentru Părinți – Creștem Împreună! 🌱
📍 Format fizic, în Sibiu, grup deschis
🕰️ Săptămânal | Durata: 90 minute

Te simți uneori copleșit de provocările rolului de părinte?
Îți dorești un spațiu sigur unde să te exprimi, să înveți, să te încarci cu energie pozitivă și sprijin real?

🎯 Acest grup este pentru tine dacă:

  • Îți dorești relații mai echilibrate cu copiii tăi
  • Vrei să-ți înțelegi mai bine emoțiile și reacțiile
  • Cauți sprijin și inspirație de la alți părinți
  • Ești deschis(ă) să înveți tehnici moderne de parenting și dezvoltare personală

👩‍🏫 Iulia Herman, facilitator cu experiență în psihologie, psihoterapie, parenting și dezvoltare emoțională
💬 Discuții, exerciții practice, suport real, momente de psihoeducatie pentu parinti

📲 Înscrieri și detalii: iuliaherman@gmail.com, Whatsapp 0743971479
📧 Contact: [iuliaherman@gmail.com]
📞 Telefon: 0743971479

Sibu, str. Maramuresului nr. 6, bl.35, ap.1

Locurile sunt limitate – rezervă-ți locul acum!

Contributia pentru participarea la grup este de 70 lei de persoana. Confirmarea locului se face prin achitarea taxei in contul RO95BACX0000002561882000 Herman Ramona Iulia Cabinet Individual de Psihologie


Hai să creștem împreună, pentru noi și pentru copiii noștri! ❤️

ECHILIBRU. CLARITATE. VINDECARE.

BINE AI VENIT LA ILF NEUROFEEDBACK SIBIU SRL!

Neurofeedback-ul este o metodă revoluționară, complet non-invazivă, prin care îți antrenezi creierul pentru a funcționa mai eficient și a-ți îmbunătăți starea mentală și emoțională.

Descoperă beneficiile neurofeedback-ului:

✅ Reducerea anxietății și depresiei
✅ Îmbunătățirea funcționării atenției (ADHD)
✅ Sprijin în traumă, într-un proces non-invaziv

📍 NE GĂSEȘTI ÎN SIBIU
Str. Maramureșului nr. 6, bl. 35, ap. 1

🔍 CE ESTE NEUROFEEDBACK-UL?

Este o formă de antrenament cerebral bazat pe monitorizarea activității electrice a creierului, în care acesta învață, în timp real, să se autoregleze. Este sigur, eficient și complet non-invaziv.

👥 CUI SE ADRESEAZĂ?

  • Persoanelor cu anxietate, depresie, insomnie
  • Copiilor și adulților cu ADHD, tulburări de spectru autist
  • Persoanelor cu migrene, epuizare, traume și tulburări de stres post-traumatic (PTSD)

💬 CE SPUN CLIENȚII NOȘTRI?

„După doar câteva ședințe, am simțit o îmbunătățire clară în somn și dispoziție.”
— A.C., client

„Fiul meu cu ADHD a reușit să se concentreze mai bine.”
— M.T., părinte

📞 PROGRAMEAZĂ-TE CHIAR AZI!

📱 0743 971 479
✉️ iuliaherman@gmail.com
🌐 psihoterapeutiuliaramonaherman.com

Tu îți antrenezi corpul – de ce nu și creierul?
Neurofeedback-ul este cheia unei vieți mai echilibrate.

Tratamentul cu neurofeedback cu infrafrecvență joasă în distimie: un studiu de caz

preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37753989/
Reinhard Tschiesner 1
Afilieri extinde
PMID: 37753989 PMCID: PMC10525676 DOI: 10.3390/bs13090711
Abstract
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale din întreaga lume. Distimia, o formă de lungă durată de tulburare depresivă, cunoscută și sub numele de tulburare depresivă persistentă (PDD) cu sindrom distimic pur, conform Manualului de diagnostic și static al tulburărilor mintale (DSM-5), se caracterizează prin faptul că este dificil de tratat. Cele mai proeminente abordări terapeutice în tratarea distimiei sunt farmacoterapia și psihoterapia, dar studiile recente demonstrează și succesul neurofeedback-ului în tratarea persoanelor cu tulburări depresive. Cu toate acestea, neurofeedback-ul de infrafrecvență joasă (ILF), principalul protocol nou de neurofeedback, nu are dovezi empirice și nu există dovezi că poate trata distimia. Acest raport de caz investighează metoda de neurofeedback ILF la un pacient de sex masculin cu distimie. După 45 de sesiuni de neurofeedback ILF combinat cu sincronia ILF, s-a constatat o scădere a severității simptomelor la evaluarea după tratament, iar aceste rezultate au rămas consistente la un nivel scăzut la o urmărire de 6 luni. În plus, pacientul a raportat beneficii la nivel interpersonal și cognitiv și în situațiile vieții de zi cu zi. Acest studiu ar trebui să stimuleze investigațiile ulterioare în utilizarea neurofeedback-ului ILF pentru a trata distimia și toate variațiile tulburărilor depresive.

Eficacitatea neurofeedback-ului ILF asupra tulburării din spectrul autismului – Un studiu de caz

preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35754769/
Alexandra Rauter 1, Horst Schneider 2, Wolfgang Prinz 3
Afilieri extinde
PMID: 35754769 PMCID: PMC9219907 DOI: 10.3389/fnhum.2022.892296
Abstract
Tulburarea spectrului autist (ASD) este o tulburare de dezvoltare neuronală și mentală care afectează conectivitatea creierului și procesarea informațiilor. Deși s-a demonstrat că aplicarea procedurii de neurofeedback cu frecvență infra-joasă (ILF) conduce la modificări semnificative ale conectivității funcționale în mai multe zone și rețele neuronale ale creierului, în literatură sunt disponibile date destul de limitate pentru eficacitatea acestei tehnici într-un context terapeutic pentru tratarea TSA. Prezentăm aici studiul de caz al unui băiețel de 5 ani cu TSA, care a primit un tratament de 26 de ședințe de neurofeedback ILF pe o perioadă de 6 luni. O urmărire sistematică și cantitativă a simptomelor de bază ASD în mai multe categorii a fost utilizată pentru a documenta schimbările comportamentale de-a lungul timpului. Intervenția de neurofeedback ILF a scăzut severitatea simptomelor medii pentru fiecare categorie într-un grad remarcabil, cu cel mai puternic efect (80 și 77% reducere medie a severității) pentru simptomele fizice și de somn și cea mai scăzută influență asupra simptomelor comportamentale (15% reducere medie a severității). Acest studiu de caz este reprezentativ pentru experiența clinică și, astfel, arată că neurofeedback-ul ILF este un instrument terapeutic practic și eficient pentru tratarea TSA la copii.

Neurofeedback EEG pentru tulburările de anxietate și tulburările de stres post-traumatic: un model pentru o terapie promițătoare bazată pe creier

preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34714417/
JA Micoulaud-Franchi # 1 2, C Jeunet # 3, Un Pelissolo 4 5, T Ros 6 7
Afilieri extinde
PMID: 34714417 DOI: 10.1007/s11920-021-01299-9
Abstract
Scopul revizuirii: Această recenzie oferă o privire de ansamblu asupra cunoștințelor și înțelegerii actuale a neurofeedback-ului EEG pentru tulburările de anxietate și tulburările de stres post-traumatic.

Descoperiri recente: Manifestările tulburărilor de anxietate și ale tulburărilor de stres posttraumatic (PTSD) sunt asociate cu disfuncții ale axelor de stres neurofiziologic și ale circuitelor de excitare a creierului, care sunt dimensiuni importante ale criteriilor domeniului de cercetare (RDoC). Chiar dacă patofiziologia acestor tulburări este complexă, una dintre semnăturile sale definitorii este supraexcitarea comportamentală și fiziologică. Interesant este că activitatea creierului legată de excitare poate fi modulată prin neurofeedback bazat pe electroencefalogramă (EEG NF), o metodă non-farmacologică și non-invazivă care implică antrenament neurocognitiv printr-o interfață creier-computer (BCI). EEG NF se caracterizează printr-un proces de învățare simultan în care atât pacientul, cât și computerul sunt implicați în modificarea activității neuronale sau a conectivității, îmbunătățind astfel simptomele asociate de anxietate și/sau supraexcitare. Efectele pozitive ale EEG NF au fost descrise atât pentru tulburările de anxietate, cât și pentru PTSD, dar din cauza unui număr de probleme metodologice, rămâne neclar dacă îmbunătățirea simptomelor este rezultatul direct al modificărilor neurofiziologice vizate de EEG NF. Astfel, în această lucrare am căutat să facem o punte între cunoștințele actuale despre mecanismele creierului de excitare cu terapiile EEG NF trecute și prezente pentru anxietate și PTSD. Pe scurt, discutăm mecanismele neurofiziologice care stau la baza efectelor EEG NF în tulburarea de anxietate și PTSD, punctele forte/slăbiciunile metodologice ale studiilor controlate randomizate EEG NF existente pentru aceste tulburări și factorii neuropsihologici care pot afecta succesul antrenamentului NF.


Evaluarea eficacității neurofeedback-ului în managementul durerii cronice: o revizuire narativă

preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38770259/
Pierluigi Diotaiuti 1, Stefano Corrado 1, Beatrice Tosti 1, Giuseppe Spica 1, Tommaso Di Libero 1, Anderson D’Oliveira 2, Alessandra Zanon 1, Angelo Rodio 1, Alexandro Andrade 2, Stefania Mancone 1
Afilieri extinde
PMID: 38770259 PMCID: PMC11104502 DOI: 10.3389/fpsyg.2024.1369487
Abstract
Prevalența și impactul durerii cronice la indivizi din întreaga lume necesită strategii eficiente de management. Această revizuire narativă își propune în mod specific să evalueze eficacitatea neurofeedback-ului, o intervenție non-farmacologică emergentă, în gestionarea durerii cronice. Metodologia adoptată pentru această revizuire implică o căutare meticuloasă în diferite baze de date științifice. Căutarea a fost concepută pentru a surprinde o gamă largă de studii legate de neurofeedback și gestionarea durerii cronice. Pentru a asigura calitatea și relevanța studiilor incluse, au fost aplicate criterii stricte de includere și excludere. Aceste criterii s-au concentrat pe designul studiului, populația, tipul de intervenție și rezultatele raportate. Revizuirea sintetizează concluziile dintr-o gamă variată de studii, inclusiv studii randomizate controlate, studii observaționale și rapoarte de caz. Aspectele cheie evaluate includ tipurile de neurofeedback utilizate (cum ar fi biofeedback EEG), diferitele afecțiuni de durere cronică abordate (cum ar fi fibromialgia, durerea neuropatică și migrenele) și metodologiile utilizate în aceste studii. Revizuirea evidențiază mecanismele de bază prin care neurofeedback-ul poate influența percepția și gestionarea durerii, explorând teorii legate de plasticitatea neuronală, modularea durerii și factorii psihologici. Rezultatele revizuirii relevă o corelație pozitivă între intervențiile de neurofeedback și gestionarea îmbunătățită a durerii. Mai multe studii raportează reduceri semnificative ale intensității durerii, îmbunătățirea calității vieții și scăderea dependenței de medicamente în urma terapiei cu neurofeedback. Revizuirea notează, de asemenea, variații în eficacitatea diferitelor protocoale de neurofeedback și răspunsurile individuale la tratament. În ciuda rezultatelor promițătoare, concluzia revizuirii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare. Ea necesită studii clinice mai mari și bine concepute pentru a valida rezultatele, pentru a înțelege implicațiile pe termen lung ale terapiei cu neurofeedback și pentru a optimiza protocoalele de tratament pentru pacienții individuali.

Date clinice și neurofiziologice ale terapiei cu neurofeedback la copiii cu ADHDpreluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27349043/
[articol în poloneză]
Alicja Kubik , Paweł Kubik , Martyna Stanios , Bogusława Kraj
PMID: 27349043
Abstract
Introducere: ADHD apare la 3% dintre copiii de vârstă școlară (și la 70% dintre aceștia la vârsta adultă) și reprezintă o problemă medicală și socială importantă. Se caracterizează prin deficit de atenție, hiperactivitate și impulsivitate. Terapia Neurofeedback (EEG biofeedback, NF) se realizează pe baza analizei EEG.

Obiectiv: Să investigheze efectul terapiei NF asupra stării clinice și a parametrilor EEG în ADHD.

Materiale și metode: În anii 2007-2014 au fost incluși în studiu 287 de copii (191 băieți), cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani. Unii copii cu ADHD au avut și alte tulburări coexistente precum: ticuri, dislexie, tulburări emoționale sau de comportament. S-a făcut analiza vizuală a EEG și au fost evaluați 7 parametri selectați ai activității bioelectrice. Au fost comparate urmărirea EEG înainte și după terapia NF. Terapia NF a durat de la 9 luni la 3 ani (în medie 1,5 ani). Au fost efectuate 60-240 de sesiuni de antrenament NF cu utilizarea dispozitivului NF, a jocurilor video și a dispozitivelor Elmiko cu 16 canale. S-a făcut analiza statistică a rezultatelor.

Rezultate: Copiii cu ADHD au prezentat în plus o stimă de sine scăzută, anxietate și tulburări de somn. Raportul teta/beta inițial la copiii cu ADHD și ADHD cu dislexie concomitentă a fost > 4,0 și la copiii cu ADHD și ticuri coexistente 3,0-3,8, cu tulburări de comportament coexistente 3,7-4,0 și tulburări emoționale 3,3-3,7. După terapie, acest raport a scăzut semnificativ în toate grupurile, dar cel mai semnificativ în grupul ADHD și ADHD cu dislexie. În grupul cu dislexie teta și activitatea alfa în regiunea fronto-temporo-parietală stângă (centrii de vorbire) a fost crescută. La copiii cu ADHD și tulburări de comportament au fost găsite modificări paroxistice pe partea dreaptă sub formă de unde lente și ascuțite în regiunile temporo-centro-parietale. La copiii tulburați emoțional s-a observat o activitate beta rapidă crescută în emisfera dreaptă (anxietate, frică). Inițial terapia NF a redus hiperactivitatea și impulsivitatea copiilor, ulterior s-a observat o îmbunătățire a atenției și în cele din urmă s-a observat reducerea tulburărilor emoționale și comportamentale. S-a observat și o îmbunătățire notabilă a stimei de sine. Terapia a avut un impact pozitiv asupra organizării spațiale a EEG în fiecare grup. S-a dovedit a fi deosebit de util la copiii cu ADHD și dislexie.

Concluzii: Terapia Neurofeedback este un instrument valoros cu impact benefic asupra copiilor cu ADHD și tulburări însoțitoare. Caracteristicile activității bioelectrice a creierului oferă o bază de încredere pentru stabilirea protocoalelor individuale de biofeedback EEG de terapie la copii și monitorizarea eficacității tratamentului. În ultimii 4 ani, numărul copiilor cu ADHD și ticuri concomitente care au solicitat terapia neurofeedback a crescut semnificativ.

EFECTE PE TERMEN LUNG ALE NEUROFEEDBACK-ULUI ILF

  • capacitatea învăţată de a schimba starea
  • capacitatea învăţată de a menţine starea
  • stabilitate și flexibilitate sporită a starii
  • autoreglare sporită
  • funcționarea mai bună a creierului pe care îl aveți

CUM TE AJUTĂ PSIHOTERAPIA ?

Tipuri de psihoterapii. Care sunt formările în psihoterapie acreditate?

Psihoterapia reprezintă o intervenție interpersonală, relațională folosită în scopul de a ajuta pacienții să își amelioreze problemele, respectiv să-și intensifice starea de bine și să reducă starea subiectivă de disconfort.

Intervenția psihologică, fie ea sub forma consilierii psihologice, fie sub forma psihoterapiei, este modalitatea de intervenție ce are ca scop principal vindecarea psihosomatică, ameliorarea funcţionării psihice și fizice și, evident, creșterea calității vieții. Ea se adresează nu doar persoanelor cu diverse patologii, ci și persoanelor sănătoase care doresc să își îmbunătățească performanțele intelectuale, sociale, profesionale etc.

CÂND ESTE CAZUL SĂ APELĂM LA PSIHOTERAPIE?

RECOVERY Universitatea de Vest lansează astăzi programul de psihoterapie online, destinat reducerii anxietății și depresiei | DCIMI - Departamentul de Comunicare, Imagine și Marketing Instituțional

Atunci când ne confruntam cu:

  • tulburări de dispoziţie
  • tulburări anxioase
  • dependențe de toate tipurile
  • tulburări de comportament alimentar

Psihoterapia poate ajuta în cazul unor evenimente stresante, care se pot manifesta în viata oricăruia dintre noi. Spre exemplu, poate fi de un real folos pentru:

  • rezolvarea unor conflicte cu partenerul de viață și îmbunătățirea relației de cuplu;
  • ameliorarea anxietății și stresului asociat cu diverse probleme de serviciu;
  • a face față unor schimbări majore din viața noastră, precum un divorț, decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca, mutarea într-un alt oraș / în altă țară;
  • soluționarea dificultăților apărute în relaționarea cu propriul copil;
  • rezolvarea problemelor legate de somn, oboseala cronică;
  • gestionarea eficientă a dificultăților legate de controlul greutății corporale;
  • a face față la aflarea unui diagnostic medical grav, precum cancer, diabet, o boala genetică şi a adopta atitudinea cea mai adecvata;
  • a ne reveni în urma unui abuz, ori în cazul în care am fost martori la un astfel de abuz;
  • ameliorarea unor simptome organice (ex.: dureri de cap, disconfort abdominal, dificultăţi respiratorii, palpitaţii etc.) care nu se încadrează într-un diagnostic clar stabilit.

BENEFICIILE PSIHOTERAPIEI ONLINE

Psihoterapie Online – Psihoterapeut Integrativ

1. Este EFICIENTĂ pentru că majoritatea clienților mei au spus ca sunt mulțumiți de sesiunile online și au prezentat același rezultate după câteva săptămâni.

2. Este CONVENABILĂ pentru ca poți discuta oriunde și oricând cu terapeutul și pe deasupra nu mai trebuie să te îngrijorezi de timpul petrecut în trafic.

3. Este CONFIDENȚIALĂ pentru ca toată comunicarea din cadrul sesiunilor on-line respecta spațiul de siguranță și confidențialitatea specifica cabinetului.

CREIERUL NOSTRU NU FACE PREA BINE DIFERENŢA DINTRE IMAGINAŢIE ŞI REALITATE

Ar putea fi o imagine cu text

Experienţele pe care le-am avut cu părinţii nostri sau cu alte persoane de referinţă lasă urme în memoria noastră. Acest film al amintirilor este codat în creierul nostru, prin sinapsele neuronilor. Uneori, sunt suficienţi declanşatori minusculi ca să alunecăm total înapoi în vechile amintiri, chiar dacă acestea nici măcar nu ne trec prin minte în mod conştient. Unele amintiri sunt întipărite atât de adânc în creierul nostru, încât mereu şi foarte rapid recădem în vechiul nostru tipar. Însă putem schimba scenariul acestor filme, deoarece creierul nostru nu face prea bine diferenţa dintre imaginaţie şi realitate. Astfel, e suficient să ne imaginăm o situaţie stresantă, cum ar fi un examen, pentru a resimţi teamă. La fel, îţi poţi folosi forţa imaginaţiei, pentru a-ţi remodela nişte amintiri negative. Există deci teoretic posibilitatea să suprascriem vechile amintiri. Asta ajută la vindecarea rănilor vechi. Prin suprascriere, modificăm o parte din trecutul îndepărtat şi astfel, şi sentimentele negative pe care le poate genera aceasta (Stefanie Stahl, 2019).

CUM SĂ ÎȚI VINDECI COPILUL INTERIOR?

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi text care spune „Recunoaște copilul tău interior. Chiar dacă am găsit lumina în noi astăzi, uneori uităm să vindecăm răni vechi din trecutul nostru. Copilul tău interior încă trebuie să fie iubit pentru a vindeca sinele complet. Karen A. Baquiran”

Metafora copilului interior se referă la acele părți sau răni emoționale din copilărie, pe care le purtăm cu noi mai departe în viața adultă. Influența copilului interior depinde de trecutul nostru mai exact de experiențele pe care le-am trăit în primii ani de viață. Uneori ne „sabotează” fericirea, alteori ne distruge relațiile sau ne transformă în persoane de nerecunoscut. Acestea sunt tiparele noastre automate și semiconștiente, în care ne implicăm atunci când ne pierdem autocontrolul și când suferința trecutului ne încețoșează luciditatea.
În terapie, în relația cu un adult înțelegător și capabil de acceptare și compasiune, ne vindecăm copilul interior și învățăm să activăm părintele interior hrănitor. Vindecarea presupune o muncă conștientă , în care noi acceptăm că părinții noștri au făcut ceea ce au știut mai bine în momentul respectiv.
Furia pe care o simțim în prezent dovedește faptul că drepturile noastre psihologice, au fost încălcate în copilărie, iar dacă procesul terapeutic decurge fluid, furia va fi urmată de tristețe, apoi de frică, după care vom ajunge să ne bucurăm de faptul că am supraviețuit provocărilor dure ale trecutului.
Acesta este scopul vindecării, reconectarea la latura puternică din noi și la dobândirea curajului de a merge mai departe, eliberați de umbrele trecutului.

CUM POȚI SCĂPA DE STRESUL NEGATIV DIN VIAȚA TA?

Perlele – un miracol al lumii apelor – Totul prin cuvinte

Ştim că ştiinţa medicală a descoperit că există un stres pozitiv şi unul negativ, determinat în cea mai mare parte de atitudinea noastră faţă de el, dar şi de cât de tonice sunt resursele noastre fizice, psihice sau spirituale pentru a-i face faţă. Altfel spus, unul ne mobilizează să-l depăşim, iar celălalt ne istoveşte şi ne tulbură echilibrul interior. În general, stresul are două componente de bază: agenţii stresori generaţi de împrejurările din viaţă sau de comportamentul agitat al persoanelor din jur şi răspunsul nostru faţă de stres ce cuprinde reacţiile individului faţă de agenţii stresori. Pentru a învinge efectele stresului negativ, haideţi să descifrăm împreună mesajul scoicii perliere.  Cum face scoica de produce o perlă ? V-aţi întrebat, vreodată ? Înainte de toate, există un grăunte de nisip care a pătruns, voit sau nu, în cochilia ei şi care constituie pentru scoică un inconvenient, un permanent stres, căci o irită zi de zi. „A!!!” îşi spune scoica, „cum să fac să scap de el sau de ea ? Mă zgârie, mă stresează, mă enervează, mă supără. Ce să fac ?” Şi iată că începe să reflecteze cu atenţie la situaţia nou creată. Îşi frământă gândurile şi suferă de insomnie. Se concentrează, meditează, cere sfaturi şi chiar se roagă, până în ziua când înţelege că nu va ajunge niciodată să scape de acel grăunte de nisip. Şi totuşi ce ar putea să facă ? Dacă se va gândi atent, va găsi o posibilitate de rezolvare fericită. Este şansa de „a-l înveli” pe domnul Grăunţel Nisipescu până va deveni neted, lustruit, catifelat, înnobilat, stilat, cu adevărat valoros şi plăcut. Pentru aceasta are nevoie de timp, de răbdare sau poate de îndelungă răbdare şi mai ales de comunicare. Şi când a biruit, este fericită şi îşi spune: „În sfârşit, am reuşit să înving o mare dificultate !” De mii de ani scoica perlieră ne învaţă să gândim pozitiv, să fim proactivi şi să fim optimişti în orice situaţie din viaţă. Să înţelegem că nimic nu este întâmplător, pe lumea aceasta. Dacă reuşim să ne înfăşurăm conflictele şi dificultăţile într-o materie luminoasă, irizată, liniştită, atunci vom dispune de mari realizări şi împliniri. Iată ce trebuie să înţelegem. Deci, de acum încolo, în loc să ne lamentăm, să ne pierdem nopţile şi să stăm să ne măcinăm gândurile, nefăcând nimic concret, să muncim şi „să secretăm” acea materie specială în care ne putem învălui problemele şi care se numeşte ACCEPTARE, BUNĂTATE, COMPASIUNE, DAR ŞI DEMNITATE, IERTARE, NOBLEŢE DE CARACTER SAU TOLERANŢĂ. Pe scurt, să învăţăm alfabetul dragostei adevărate. Să urmăm sfatul regulii de aur: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel .” Când vă aflaţi în faţa unui eveniment neplăcut sau a unei persoane insuportabile, bucuraţi-vă şi spuneţi: „O, Doamne, ce şansă, iată încă un grăunte aspru de nisip ! Iată încă o posibilitate pentru o nouă perlă, pentru Tine şi pentru mine ! Învaţă-mă Tu cum să-i dau valoare în viaţa mea, pentru a deveni o perlă în coroana Ta !” Dacă vom înţelege imaginea şi mesajul scoicii perliere, vom şti să evităm consecinţele nefaste ale stresului negativ, pe care îl vom transforma într-o viziune luminoasă despre oameni şi întâmplări. Astfel, vom avea de lucru pentru o viaţă plină de surprize plăcute şi de realizări binecuvântate, chiar şi în vacanţă sau în concediu. Mult succes în strâgerea de comori adevărate ! Tu ce crezi că eşti ? O sinceră scoică perlieră, un grăunte aspru de nisip sau poate chiar, deja o valoroasă perlă ? Alegerea îţi aparţine !


PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA CONCENTRATA LA NIVEL SOMATIC ÎN ABORDAREA FRICII DE ABANDON

65. Despre cartea ”Rana de abandon”, Jean-Charles Bouchoux

Lise Bourbeau ne explica cum experienta la nivel corporal, somatic, constienta personala, este cea mai autentica experienta in viata. La acest nivel se poate observa foarte clar mesajele interioare si se poate experimenta consistenta si stabilitatea persoanala. Fara constiinta somatica, a modului in care ne influnteaza emotiile fizicul ( atat la nivel de postura, muscular, respiratie, atitudine fizica generala,etc), avem o experienta scazuta a propriei persoane si a trairilor prezente, care lasa senzatia de gol si instabilitate.
Pentru fiecare tipar psihologic exista un echivalent in corp, un tipar somatic care se manifesta. Abandonul este manifestat in corp sub forma de lipsa de tonus, si postura saracacioasa, greu de sustinut ca si cum persoanei i-ar fi greu sa se sustina pe sine. La nivel psihologic este manifestat prin comportamente dependente si /sau codependente, in relatiile personale cat si fata de alte substante.
Este important sa invatam cum sa ‘ascultam’ aceste mesaje corporale in lucrul cu un terapeut si sa avem incredere in inteligenta somatica, care a mai fost numita si ‘instinct’ sau ‘vocea interna’.
Atingerea este importanta si poate avea un impact puternic in recuperarea de teama de abandon de exemplu. Din pacate in cazul multor persoane, aceasta inteligenta este cumva adormita. Pentru a compensa trairea interna, persoana ajunge sa concentreze foarte multa atentie in mediul exterior pentru a cauta atentie si validarea propriilor emotii, chiar si identitatea. Cand ne uitam constant in exterior fara a realiza starile noastre interne, ratam oportunitatea de a construi incredere in sine si ramanem cu senzatia de fragilitate interna.
Experienta somatica ne ajuta sa diferentiem mesajele subtile internalizate din trecut, sa recunoastem diferentele dintre momentele in care nu exista o alternative si momentul prezent in care exista alternativa alegerii personale. Vindecarea ranii de abandon implica mai mult decat interventii la nivel relational suportiv si hranitor, este important si interventii la nivel corporal. Se poate invata empatia si acceptarea, afirmarea si respectful fata de propria persoana, afirmarea propriilor dorinte si nevoi, cat si se lucreaza pe experientele de disociere timpurii care au format aceasta scindare minte-corp, pentru a oferi ocazia expresiei personale autentice in intregime in orice context nu doar in cabinetul terapeutului. Pentru cei care se lupta cu teama de abandon, se poate remarca cum aceasta afecteaza in mod negativ stima de sine, provocand sentimente de lipsa de valoare fata de propria persoana. Acesta este un subiect mult mai larg despre cum teama de abandon afecteaza imaginea de sine, si o voi aborda pe larg in umatorul episod. Terorizati ca intr-o zi aceasta teama de abandon va deveni reala, si anxietatile sunt si ele la fel de reale si afecteaza stima de sine. Teama si anxietatea sunt cei doi piloni de sustinere ai unei stime de sine scazute. Bazate pe experientele timpurii, se dezvolta perceptii si credinte despre sine. Anxietatea este exagerata si patrunde in orice domeniu din viata persoanei si afecteaza: abilitatea de a lua decizii, de a se relaxa, de a mentine o hotarare sau pur si simplu motivatia, abiliatea de a-si reveni dupa o dezamagire, stabilitatea emotionala, energia personala, abilitatea de a invata, deschiderea de a invata noi abilitati, abilitatea de a introspecta.
Sunt cateva temeri de baza care stau la baza unei stime de sine scazute si le vom aborda pe larg:
1. Teama de a face ceva ce va confirma insuficienta
2. Teama ca altii vor vedea ce au facut si in acelasi timp vor vedea insuficienta
3. Teama de a pierde ceea ce are, teama ca succesul nu poate sa fie sustinut, teama de abandon
4. Teama de a experimenta din nou umilirea, depresia, disperarea.

Bibliografie:
Lise Bourbeau – Cele 5 rani ale trupui care ne impiedica sa fim noi insine, Ed. Ascendent, Bucuresti, 2007

PATTERNURILE DE COMUNICARE ȘI RELAȚIILE SEMNIFICATIVE

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Schemele cognitive sau convingerile de bază reprezintă grile prin intermediul cărora abordăm existența noastră ? Acestea se formează în copilărie sub influența interacțiunii cu persoanele semnificative. Din nefericire, dacă aceste modele de comunicare au la bază relații disfuncționale între părinte și copil, acestea se vor păstra și se vor transforma în niște patternuri de comunicare asemănătoare (disfuncționale) la vârsta adultă, perpetuate cu familia, prietenii sau colegii. Astfel, dacă un părinte nu a reușit să-și învețe copilul să gestioneze corect un conflict , acesta din urmă nu va fi capabil mai târziu să facă față unei astfel de situații, copilul adoptând de cele mai multe ori fie o atitudine defensivă, fie una excesiv de agresivă, chiar generatoare de ceartă. Potrivit lui Bowlby un copil se va simți în siguranță, iubit și va dezvolta o formă de atașament securizant atunci când părintele reușește să intre în rezonanță cu lumea lui interioară și îi înțelege nevoile, emoțiile, dăruindu-i în același timp afecțiune. Neîndeplinirea nevoii de siguranță și afecțiune are drept consecință formarea unui stil de atașament bazat pe insecuritate și anxietate. Există studii care indică faptul că acești copii vor avea dificultăți la vârsta adultă în a-și controla emoțiile și în a face față stresului vieții cotidiene (Mikulincer, Shaver și Pereg, 2003). ! Cu toate acestea, există metode psihoterapeutice care pot modifica stilul de atașament format la vârsta adultă.

Ar putea fi o imagine cu text care spune „Cei mai buni ani din viața ta sunt cei în care decizi că problemele tale sunt ale tale. Nu dai vina pe mama, pe ecologie sau pe președinte. Îți dai seama că îți controlezi propriul destin. Albert Ellis”

IMPACTUL TRAUMELOR DIN COPILĂRIE

Știai ca traumele din copilărie ne impacteaza la nivel cognitiv, fizic, emoțional, relațional, comportamental, la nivelul creierului și a sănătății mentale.Psihoterapia te ajuta sa vindeci traumele copilul tău interior, sa dezvolți un părinte interior hrănitor și apoi pe aceste baze noi sa reconstruiește adultul care sa funcționeze optim.

Ar putea fi o imagine cu text care spune „Impact of Childhood Trauma Cognition Impaired readiness Difficulty problem solving Brain development Smaller Problems Poor academic achievement rocessing esponse Changes expression disorders span Behavior egulation withdrawal Emotions Difficulty Impact of Childhood Trauma Troubler cognizing taking/illegal Sexualacting Adolescent Drug alcohol coping skills sensitivity ostress Shame hopelessness helplessr -efficacy Mental health Depression Relationships Attachmen problems/ Negative Disorder(PTSD) Suicidality relationsh Problems romantic cycles neglect”

CORPUL ȚINE SCORUL

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Rănile sufletești nu dispar pur și simplu pentru ca nu le recunoaștem. Dimpotrivă dacă sunt lăsate de capul lor, ele se infectează și mai tare și conduc la comportamente absolut inadecvate în preajma unor persoane cu care dorim să fim împreună, sau la gânduri care ne sabotează relațiile și cariera. Suferința și durerea continuă până când cea mai înțeleaptă parte din noi, corpul, decide că ce-i prea mult nu-i sănătos. Mesajul său este întotdeauna clar: Oprește-te din suferință sau o voi face eu pentru tine! Iar corpul câștiga de fiecare dată. Atunci când țin totul în ei, oamenii ajung să nu mai poată dormi, sau să mănânce, sau devin atât de anxioși, încât nu se mai pot focaliza la serviciu, sau atât de depresivi încât nu se mai pot da jos din pat. Depresia și și anxietatea sunt două din primele reacții ale corpului în față acumulării durerii. Există inclusiv motive organice și biochimice care stau la baza depresiei clinice și a atacurilor de anxietate, cauze asupra cărora nu avem niciun control, dar durerea nerecunoscuta și neprocesata reprezinta cu siguranță unul dintre principalii factori. Prin psihoterapie procesezi și eliberezi suferința, astfel încât corpul și mintea ta să se vindece.